Dansand cu lupii

Asezat pe un colos de piatra dura, admir peisajul din fata mea, si doar vantul imi sta in cale. Pulsul meu este dat de strigatele de lupta ale razboinicilor antici, ale caror ecouri transmit vibratii in intreaga mea entitate. Un spirit invizibil pentru toti, dar recunoscut doar de catre noi, ne asista fiecare miscare si ne inspira sa gasim adevarul.

Drumul pe care am pornit este unul dificil dar pe parcursul caruia ne vom descoperi cu adevarat, iar acest adevar ne va soca. Noi cei carora le curge trecutul prin sange. Violenta este prezenta in viata noastra de zi cu zi, violent moleculara, schimbarile pe care le produce.

Regulat adoptam schimbari, pentru ca drumul catre idealul nostru sa ramana la fel de placut, precum la primii pasi. Iar acel spirit interior, nascut din fundatiile pamantului la inceputurile vremii, ne arata calea. Este acelasi spirit ce a dat pagina cu pagina, cartea evolutiei umane si care a asistat alaturi de noi la etapele umantitatii, inspirandu-ne.

Toti cu acelasi scop si toti cu aceleasi mijloace mai mult sau mai putin diferite. Suntem precum deschizatorii de drumuri, lasand urme pe care alti indivizi isi pot ghida pasii, iar pasiunea din sufletele noastre inspira si ghideaza precum un far gigantic pe malurile unui ocean agitat.

Traim timpuri in care viteza a devenit esentiala si implementata in aproape toate aspectele vietii sociale. Ironic insa, lucrurile acestea au transformat organismul uman intr-o entitate grasa si lenta. Respectul pe care il acorzi corpului tau se reflecta in oglinda.
Scurt si la subiect. Nu sunt un narcisist, dar nici nu imi voi lasa prada organismul unor elemente scurse din cele mai proaste obiceiuri ale omului.

In viata trebuie sa lupti pentru o conditie mai buna, pentru o pozitie superioara, trebuie sa iti faci loc si sa iei ceea ce tu crezi ca ti se cuvine. Nu iti mai neglija templul. Poate ca este timpul sa te concentrezi si sa incerci sa auzi chemarea lui, iar cei ce nu au mai raspuns demult ei, sa isi reia drumul.

Construieste-ti destinul si pregateste-te sa iti infrunti conditia folosind tehnicile de baza ale antrenamentelor. Incearca sa te autodepasesti, periodic, sau ciclic. In sala de antrenament schimba cat mai des programul, modul de abordare si chiar obiectivele. In varful piramidei ramane Omul Vitruvian al lui Da Vinci.

Raspunsul la intrebarile pe care le ai il vei gasi facand sapaturi, pentru ca raspunsurile se afla acolo inca de la inceput. Odata acumulata cunoasterea se vor putea produce conexiuni si vor rezulta planuri. Trebuie sa incepi sa cauti cunoasterea, caci ea nu sta la vedere, iar cei mai multi din jurul tau vor refuza sa o impartaseasca.

Trebuie sa iti doresti asta si nu in ultimul rand sa meriti. Ceea ce vezi expus in jurul tau la vedere, este gresit, iar ei se hranesc cu greselile tale.

Perfectioneaza-ti tehnica, imbunatateste-ti cunostintele, danseaza cu spiritul antic in sala de antrenament, imbratiseaza natura si toate lucrurile care sunt aici din ziua zero si care stau drept marturie a unui singur lucru clar si cert: functioneaza!

Lumi paralele

Totul a inceput cu secole in urma.

In vremuri cand existenta omului depindea de capacitatile lui fizice si de iscusinta cu care se folosea de arme si unelte. Cand pentru a-si asigura necesarul vietii, era nevoit sa isi exploateze la maxim organismul si nu in ultimul rand creierul, exploatare ce a condus la cel mai fascinant fenomen din istoria omenirii, evolutia.

Momentul zero.

Extinderea optiunilor a condus la extinderea necesitatilor si automat a teritoriilor. Solicitarile la care organismul uman erau supuse atingeau pe o scala reprezentata grafic, maxime istorice. Este perioada cand pentru a obtine ceva, aveai doua optiuni, sa fi mai puternic sau mai inteligent decat acel ceva. Combinatia dintre cele doua elemente a condus la formarea altui fenomen care a marcat istoria omenirii, puterea.

Momentul unu ... momentul meu, evolutie si putere.

Evolutie in toate aspectele, putere sub orice forma, intr-un fel sau altul aceste cuvinte se pot combina usor, iar efectele lor in antrenamentele fizice sunt esentiale. Cand o anumita natie se considera superioara pe aceste nivele, era doar o chestiune de timp pana la declansarea unui conflict militar. Ca urmare a acestor conflicte, indivizi dispusi sa dovedeasca ecuatia, alimentati de ura si motivati de lideri, au inceput sa caute solutii pentru marirea randamentului fizic.
Au aparut antrenamentele si pregatirea militara, in urma carora candidatii isi caleau corpurile in sedinte aspre, sub toate formele. S-au format bazele competitiilor sportive.

Daca arunca o privire in trecut, omul de rand vede la suprafata subiectul unui film istoric. Un membru al societatii spartane vede insa asemanari in unele aspecte ... cu propriul lui stil de viata.

Constant in cautarea unor solutii pentru imbunatatirea performantelor fizice, ne aflam intr-un mars continuu pe un drum pavat cu obstacole si provocari. In rucsacul fiecarui spartan gasesti o pereche de manusi pentru antrenament iar in sufletul lui, dorinta de a atinge un nivel superior prin sudoare si sacrificii.

Ne mentinem directia intr-un mediu vitreg care unora li se pare imposibil, am ales drumul cel mai greu si asta ne diferentiaza de ceilalti. Putem fi vazuti ca niste brute, un soi de nebuni care nu au ce face mai bine cu timpul lor. Si totusi timpul este putin pentru fiecare dintre noi, si o privire in spiritul nostru ar atrage dupa sine respect. Provocand constant legile organismelor fizice ne aratam de fapt respectul pentru evolutie, respect ce se poate observa in primul rand la fizicul nostru.

Da suntem mandri, dar am platit cu eforturi titanice fiecare strop de mandrie.

"Doar o secunda sa privesti prin ochii mei ar fi de-ajuns ..."

Dorinta de a fi mai bun este inradacinata adanc inauntrul fiecaruia dintre noi, inca din cele mai vechi timpuri. Suntem niste cavaleri ai unor lumi demult apuse. Ne antrenam pentru un razboi care poate nu va veni niciodata, dar intr-o lupta continua cu limitele propriului organism. Ma uit dezamagit la multi dintre semenii mei, innecati in grasime de catre deseurile evolutiei. Viata trebuie sa fie o provocare, iar tu trebuie sa lupti. Imi place sa lupt, iar in aceste timpuri, sub orice forma.

Admirand acest peisaj in care indivizilor le este greu sa mearga pe jos pana la magazinul local, cand doar cu o comanda primesti cantitatea dorita de alimente, cand cei care au prea mult isi bat joc de cantitati industriale de mancare si devin obezi in timp ce in unele regiuni din lume se moare inca de foame, cand multi practica sportul doar in lumi virtuale ... nu mai este necesara evolutia ? Nu mai au pentru ce sa lupte ?

Chiar nu mai este nici un motiv sa ne mai antrenam corpurile ?