Secretul

Dozarea activitatilor zilnice este o arta careia din pacate, putini sunt dispusi sa i se inchine.

Toti ne invartim in cicluri zilnice, toti avem un program stabilit si toti trebuie sa platim tributuri zilnice unei societati care ne judeca dupa propriile ei reguli. Aceste reguli pot fi impuse sau optionale, dar cati dintre noi stiu sa isi stabileasca un set sanatos de reguli ? Intr-o societate care iti cere sa dai 10% in plus pentru fiecare procent de 1% de satisfactie, efectele nu intarzie sa se reflecte in chiar indivizii ce o formeaza.

Sunt in pauza dintre seriile unui exercitiu, este un inceput de saptamana, si ca in cele mai multe cazuri in acest interval, aglomeratie de indivizi in sala. Nu sunt persoane noi, sunt aceleasi figuri, doar ca la inceput de saptamana cea mai mare parte dintre ei decid sa isi faca antrenamentul.

O privire in jurul meu, suntem toti tineri, acelasi profil majoritar al tipului care frecventeaza sala de forta. Antranementele fizice, hrana sanatoasa, etc. sunt cele mai eficiente metode de transformare a organismului tau intr-o adevarata masina de sanatate.

Organismul nostru este cea mai eficienta creatie a universului, insa mare parte dintre cei prezenti prin aceste locuri, nu constientizeaza asta.

Muncim din greu, suntem constiinciosi si incercam sa fim la fel de eficienti in sala precum un robot japonez intre-o fabrica de produse electronice. In asta consta secretul nostru.

Drumul catre succes porneste din interiorul nostru si toti cei care au succes aplicand metoda invers, doresc sa isi indeplineasca visul, altfel.

Nu inteleg de ce cred toti ca succesul sta in cantitati industriale de suplimente, alimente si bauturi energizante, cand de fapt totul porneste din propria fiinta. In jocul asta scurtaturile sunt periculoase, au efecte negative si dauneaza scopului final. Daca nu esti in stare sa te dedici si sa gravitezi in jurul planetei Sport, poti gasi orice alta societate, nu si cea spartana.

Totul se rezuma la munca grea si nici o satisfactie nu este mai intensa decat cea rezultata dupa o sedinta de transpiratie in sala de fiare. Este la fel ca in metafora cand tatal fierar a aruncat in foc una dintre monedele daruite fiului, iar acesta a privit indiferent cum se topeste. Insa in momentul in care tatal a aruncat in foc una dintre monedele castigate din munca grea de catre fiu, acesta a bagat mana in foc sa scoata moneda.
Morala: cea mai mare satisfactie vine din munca. Orice lucru obtinut rapid si usor, este destinat prafuirii. Suna "greu" dar este pentru binele tau.

Stati departe de steroizi, stati aproape de suplimente, stati in brate cu hrana sanatoasa si stati 1 ora pe zi timp de 3 zile pe saptamana, in sala, asta este provocarea ce o lansez catre tine.

Efortul da rezultate in oglinda si pe scala cantarului si pentru atingerea unor nivele optime este nevoie de timp, mult timp. Uita de pastile minune, suplimente si formule supernaturale, medicamente si injectii.

Secretul este ca ... nu este nici un secret.

O alta societate

Hai sa ne oprim putin asupra unor aspecte foarte importante. In Romania oamenii sunt exploatati de catre companii gigantice sau no name, ce mesteca salariati pe banda rulanta si ii scuipa cu salarii mediocre.

Intr-un astfel de mediu majoritatea indivizilor ajung sa creada ca succesul in viata se face strict prin munca grea, ore suplimentare neplatite, clasicul "zi-noapte" la birou, etc. Gresit!
Viata inseamna munca, munca este un element pe fondul careia ne-am dezvoltat, dar de la dezvoltare la goana nebuna dupa profituri titanice, cursa in care salariatii sunt calcati in picioare, ar trebui sa fie o cale lunga, care din pacate a fost batatorita destul de bine in tara noastra.

Cand individul vine epuizat dupa un program de 10-12 ore nu se mai simte in stare sa aiba si alte activitati. Asadar, este normal sa nu mai putem avea alte activitati din cauza programului de lucru ? Sa nu mai fim in stare de nimic, nervosi, stresati si retrasi intr-un mediu in care nu iti doresti decat un pat si multa liniste ?

O parte dintre noi traim ceea ce putem numi "visul romanesc". Si eu il traiesc. Termin programul si am timp si chef pentru o mica parte a zilei ce a mai ramas, sa ma dedic altor activitati. Asta mi-am dorit, asta am cautat si asta am obtinut.

Munca este munca, imi asigura traiul de zi cu zi. Daca muncesc mai mult as avea mai multi bani, dar viata este scurta si trebuie traita in medii placute pe cat posibil, asadar dozez cat pot de bine munca si activitatile de recreere, antrenament, intalniri, divertisment, etc. Da, categoric traiesc visul romanesc.

Am schimbat cateva job-uri, locuri in care oameni au incercat sa isi bata joc de mine asa cum fac din pacate, cu succes, cu multi alti indivizi care sunt atat de turmentati de propaganda asta tacuta, incat chiar ajung sa creada ca singura lor speranta este compania respectiva. Orice angajat poate fi inlocuit, corect, la fel si orice companie. Compania X nu este miezul pamantului si soarele nu se roteste doar in jurul ei.

Discut cu indivizi abatuti care acuza lipsa timpului liber datorita unor programe infecte de lucru. Cum isi pot dona unii indivizi intreaga fiinta unei companii, ma depaseste. Un angajator toarna multe baliverne in urechile angajatilor si romanul este un mare credul si un mare indiferent. Daca nu crezi asta uita-te un pic in jurul tau. Sunt un mare patriot dar indiferenta romanului ma scoate din sarite.

Politicieni scarbosi iti rad in fata din limuzine cumparate pe banii nostri. Oare in cate tari din lume li s-ar fi permis mascarada la care asistam noi din 1989 ? Acest temperament "taci si inghite" a marcat o mare parte din istoria Romaniei. Partea interesanta vine atunci cand erupem in miscari imense, si scriem istoria, atunci cand am dat lupte legendare, cand am castigat independenta si am tinut piept unor forte net superioare. Atunci au fost momentele "deci se poate". Din pacate aceste momente au venit destul de rar, asadar probabil mai induram mult pana vedem o noua schimbare.

Daca intr-o zi un guvernant ar decide micsorarea salariilor cu 80% si cresterea preturilor cu 50%, reactia romanului ar fi probabil una de genul "o sa fie vai de capul meu, dar lasa ca ma descurc, fierb o radacina de copac, strang cureaua, ma descurc eu". Hai sa luam un exemplul Franta, cand guvernantii au incercat introducerea unor legi marsave, s-a lasat cu lupte de strada intre manifestanti si scutieri. Hai sa luam un exemplu Ungaria, cand primul ministru a fost surprins declarand ca toata campania lui electorala a fost o minciuna, s-a lasat cu lupte de strada intre manifestanti si scutieri. Ce ar fi facut romanii ? Probabil ar fi cascat. Sesizati diferenta ? Nu intrig la violenta ci doar la o viata mai buna si la cultivarea unui respect de sine pentru ca am din ce in ce mai des impresia ca romanul, care a fost sclav secole la rand, are sclavia in sange si orice sare politica pusa pe rana lui nu il face decat mai hotarat sa indure!

Cum putem fi condusi de o gloata de imbecili care ne sug sangele, energia si banii, si care mai nou au inceput sa recunoasca faptul ca ne fura pe fata, ma depaseste mai rapid precum o masina sport.

Ati retinut miscarea romanului, este sarac si exploatat ani de zile, rabufneste, obtine libertatea, aseaza lideri care vor introduce saracia si exploatarea si ciclul se reia, ridicol de simplu, nu ?

Sa revenim in zilele noastre. Prea putini dintre noi le pot face pe toate.

Concluzia acestui subiect care putea fi intins pe sute de pagini: o parte pot si o fac, o parte pot dar nu sunt constienti de asta si ca atare nu o fac, iar o parte nu o poate face, pur si simplu. Atata timp cat nu incerci nu poti fi sigur din ce categorie faci parte, lumea apartine celor indeajuns de curajosi sa riste. Indoielile te vor tine pe loc si daca nu ai curajul sa le infrunti, vor atarna de corpul tau precum o piatra mare prinsa cu sfoara.